Tiberius VASINIUC

Tiberius VASINIUC

Licențiat în Artele Spectacololului – Actorie (2008) și master în Arta Actorului (2010) la Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureș. Doctor Summa cum laude în Teatru și Artele Spectacolului (2018) la aceeași instituție – titlul tezei: Teatrul și intervalele eticii. Cazul Mihail Sebastian. Actor la Teatrul Național din Tîrgu-Mureș (din 2010). Membru al Uniunii Teatrale din România – UNITER (din 2014) și membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru – AICT, Secția Română (din 2018). Participări la conferințe în domeniul culturii și al artelor spectacolului la Academia Română – Filiala Cluj, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Autor de studii și articole în reviste indexate în baze de date internaționale: Colocvii Teatrale, DramArt, Symbolon, Études bibliologiques. Domenii de cercetare: istoria teatrului românesc, estetica teatrului.

E-mail: tiberius.vasiniuc@theatre-research.ro

În urma întrebării „de ce avem dialog dramatic?“ găsim răspunsuri diferite, fiecare în parte presupunând dorința unui „eu“ de a fi auzit/înțeles/acceptat în opinii de către celălalt. Așadar dialogul ne apropie de semeni, dar, mai ales, ne deprinde cu noi înșine, cu atitudinile noastre, cu gândurile noastre, cu ceea ce facem și cu ceea ce suntem, dând un sens și o pertinență propriilor acțiuni și decizii. Scopul dialogului dramatic este dialogul însuși, convertit sub forma (re)cunoașterii și afirmării de sine, trăind din căutarea – oricât de deșartă și fără capăt ar părea – a adevărului ultim. Aceasta evidențiază dualitatea esențială a relației scenice, alipirea la două sisteme diferite de comunicare, verbal și non-verbal. În plus, reținem că, în timpul reprezentației, cuvântul rostit se sprijină în special pe funcția sa non-verbală și că modelarea dialogului și înțelesul dat elementelor verbale ține de „incursiunea“ interpretativă, de gesturile, de acțiunile și, în fine, de jocul teatral.