NOVÁK Csaba Zoltán

NOVÁK Csaba Zoltán (n. 1975, Miercurea-Nirajului, Mureş) a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” (2002) şi programul de master „Istorie contemporană-Istorie orală” (2003) din cadrul aceleiaşi universităţi. În 2011 a devenit doctor în istorie al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” cu lucrarea Politica P.C.R. faţă de minorităţile naţionale. Este autor a numeroase studii ştiinţifice, al volumelor Aranykorszak? A Ceauşescu-rendszer magyarságpolitikája 1965-1974. (Pro-Print, 2010), Holtvágányon. A Ceausescu rendszer magyarságolitikája II. (1975-1989). Pro-Print, Csíkszereda, 2017, coautor al volumelor Az elnémult harang. Egy megfigyelés története. Pálfi Géza élete a Securitate irataiban. (Pro Print, 2011), Clopotul amuţit. Pálfi Géza-o viaţă supravegheată de Securitate. (Pro-Print-CNSAS, 2011), A szabadság terhe, Marosvásárhely 1990. március 16-21 (Pro-Print, 2012), Újjászületés. Kovászna megye megszervezése és intézményesülése 1968-1972. (Pro-Print, 2013). Együtt és külön. A romániai magyarság önszerveződése 1989-1990. ISPMN, Cluj-Napoca, 2014. Primele forme de autoorganzire a maghiarilor din România 1989-1990. ISPMN, Cluj-Napoca, 2014. Provocarea libertăţii. Târgu-Mureş,16-21 martie 1990. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor. Cluj-Napoca, 2016. Székelyföld története III. (Istoria secuimii vol III.) EME-MTA, Kolozsvár-Budapest, 2016. Este specializat în istorie contemporană, istorie recentă și istoria culturii. În cercetările sale a abordat tematici precum: relaţia stat-minorităţile naţionale, politica faţă de tinteret, evenimentele din decembrie 1989, relaţiile româno-maghiare, istoria vieții culturale din Transilvania.

E-mail: novak.zoltan@theatre-research.ro

În perioada de tranziţie (1945-1948) şi la începutul dominaţiei comuniste PCR a oferit minorităţilor un model aparte de integrare, aşa numitul „model leninist-stalinist.” Este vorba despre teoria lui Lenin potrivit căreia, într-o primă fază a revoluţiei proletariatului, partidul comunist ajuns la put,ere trebuie să garanteze egalitatea culturală şi economică pentru toate naţiunile şi naţionalităţile. Procesul de transformare comunistă a societăţii trebuie realizată în cazul fiecărei naţionalităţi cu ajutorul propriei lor elite.  În schimbul integrării prin propria elită în procesul de comunizare, minorităţile se bucurau de diferite libertăţi culturale şi politice. Potrivit lui Lenin, această integrare va naşte o apropiere (sliyaniye) între popoare şi în aceste condiţii o să apare o nouă cultură şi identitate socialistă şi omul de tip nou, „homo sovieticus.”^[1] PCR a propus minorităţilor, în primul rând maghiarilor, o cale de integrare în noul stat, bazată pe recunoaştere unor ample drepturi culturale, în schimbul loialităţii politico-instituţionale, începând cu renunţarea la orice revizie teritorială.